Strada principală a fiecărui oraş din România e un salon auto. O bună parte din \"exponatele\" parcate sunt furate. Hoţii noştri de maşini au devenit o falangă a unor structuri mafiote. Sursa: POLIȚIA DE FRONTIERĂSursa: POLIȚIA DE FRONTIERĂ

1 /.

Traficanţii de maşini de lux sunt organizaţi ca într-o structură paramilitară. Primii trimişi în "no man’s land" sunt "cercetaşii" sau grupul de recunoaştere. În ierarhie sunt cei care identifică maşinile co respunzătoare "cererii", dar care şi fură sau fac aranjamentele cu proprietarii. Aceştia sunt şi hoţii propriu-zişi. Urmează grupa tehnică, ce confecţionează documentele false, grupa de transport, care trece maşinile peste graniţe, pentru ca în ultima linie să se regăsească "valorificatorii", adică cei care fac rost de clienţi şi vând maşinile. Deasupra tuturor este grupa de supraveghere, care are ca sarcină supravegherea şi derularea tuturor fazelor incluse în actul ilegal. Astfel sunt structuraţi hoţii internaţionali de maşini, în care sunt cooptaţi şi cetăţeni români.

Reţelele de traficanţi, spun poliţiştii de frontieră, sunt organizate pe două tipuri: mari, respectiv cele specializate în furtul maşinilor de lux, şi cele specializate în furtul acelora de categorie mijlocie.

Cine e "Regina"

Statisticile Poliţiei de Frontieră spun că beneficiile financiare sunt substanţiale, aceasta ar fi şi explicaţia pentru care organizaţiile sunt foarte bine puse la punct. O maşină al cărei preţ de cumpărare în acte este de 50.000 de euro, poate fi scoasă la vânzare pe piaţa neagră de la noi la 25.000 - 30.000 de euro. În urma unui "studiu" al cererii şi ofertei pe piaţa neagră a maşinilor, s-a constatat că, la categoria autoturisme de lux, cele mai căutate sunt mărcile "BMW" şi "Mercedes", iar la autovehiculele de categorie mijlocie, ponderea o deţin mărcile "Renault" şi "Fiat"