În ţări cu trecut comunist, autorităţile au luat măsuri ferme şi au pus în lumină orice clădire istorică, aducând plusvaloare zonelor cu potenţial turistic. Proprietarii spaţiilor comerciale, ai hotelurilor din Praga, Varşovia sau Budapesta au avut sprijinul autorităţilor locale. Peste tot în Europa Occidentală există străzi pietonale unde comerţul este înfloritor.

S-au realizat parteneriate public-private, s-au renovat pe exterior toate clădirile - fără excepţie -, au fost instituite reguli pentru toţi comercianţii. Rezultatele se văd în statisticile privind cifrele de afaceri ale comercianţilor şi în numărul de turişti atraşi. Evident, şi încasările autorităţilor au crescut exponenţial.

În Bucureşti, asistăm de 20 de ani la reconstrucţia Centrului Vechi. Nici acum, Primăria nu a reuşit să contureze măcar o zonă cu un aspect decent. Lângă terase elegante şi atrăgătoare zac nenumărate ruine. Neputinţă sau indolenţă? România caută soluţii să atragă mai mulţi turişti străini, dar în Capitală nu se pun în practică soluţiile aplicate în alte oraşe europene. Când vremea este frumoasă, Centrul Vechi ar fi de departe cel mai frumos mall în aer liber. În weekend şi seara, zona este invadată de străini şi localnici. Cu toate acestea, potenţialul turistic este departe de profitul ce ar putea fi generat de o exploatare integrală a zonei.

Contrastul dintre frumuseţea "Micului Paris" de altădată şi corcitura urbanistică actuală aduce prejudicii importante. Inexistenţa locurilor de parcare în apropiere determină mulţi bucureşteni să ocolească zona. Toţi edilii perindaţi pe la Primăria Capitalei au promis crearea unui nou pol de atracţie în Zona Istorică. ONG-urile se bat în piept că luptă pentru un concept arhitectonic european al Bucureştiului. Asociaţia "Salvaţi Bucureştiul" şi altele ca ea ar trebui să aibă o viziune mai amplă. Reconstrucţia Bucureştiu