Gara Arad nu mai are nici birou de informaţii şi nici magazie pentru bagaje de mână. CFR spune că face economii, iar călătorii, şi aşa destul de puţini, vor să renunţe la călătoria pe calea ferată. Concurenţa este mare, iar în faţa gării arădene se află microbuze pentru orice direcţie. De exemplu, un drum de la Arad la Bucureşti este mai rapid şi cu până la 50% mai ieftin dacă alegi microbuzul. Numărul mare de accidente pe şosea îi determina însă pe mulţi arădeni să aleagă trenul.
Economia din gara Arad revoltă călătorii
Staţia CFR Arad este un simbol pentru arădeni. În 25 octombrie 1858, a fost inaugurată prima gară din Arad, odată cu intrarea primului tren în oraş, cel care circula pe ruta Curtici-Arad. Cu trenul a circulat şi Regele Carol al II-lea, dar şi oficiali ai Partidului Comunist care au venit la Arad înainte de 1989. Şi totuşi, după un secol şi jumătate, gara arădeană funcţionează acum ca o haltă. Biroul de informaţii a fost desfiinţat, alături de magazia pentru bagaje de mână.
La casierii, lumea se calcă în picioare pentru a afla dacă trenul are sau nu întârziere cu cei care vor să-şi cumpere bilet. Şi numărul casierelor este mai mic. Călătorii sunt îndrumaţi către panoul de afişaj electronic, însă, mulţi dintre ei nu se descurcă. De cele mai multe ori, peronul de pe tabel nu corespunde cu realitatea, iar călătorii fug cu bagajele de la o linie la alta. Trenurile au întârzieri, pe bilete scrie o anumită oră, pe panoul de afişaj, alta, iar cei trecuţi de prima tinereţe privesc dezorientaţi prin gară pentru a găsi vreun ceferist pe care să-l întrebe.
Economicul acuză politicul
Investitorii arădeni arată cu degetul spre politic. „Gara Arad poate fi denumită halta Arad întrucât în urma reducerilor pe care Ministerul Transporturilor le-a făcut la Căile Ferate a ajuns la concluzia că Aradul nu are nevoie de birou de informaţii, ma
