Republica Turcă a Ciprului de Nord (TRNC), jumătatea de Cipru izolată din 1974 de comunitatea internaţională, şi garantul său, Turcia, s-au săturat să aştepte ca partea greacă să negocieze cu bună-credinţă pentru reunificarea insulei. La fel, şi ONU. Dacă, până în octombrie, problema nu va fi rezolvată şi reunificarea nu se va întâmpla, TRNC este pregătită de un plan B. Cel mai probabil, să ceară recunoaşterea sa ca stat la ONU.

Comparată de Alvaro de Soto (ONU) cu „un cufăr cu patru lacăte, ale cărui chei trebuie să fie gata în acelaşi timp" pentru a fi deschis, problema cipriotă (la ora actuală cel mai vechi conflict al Europei, datând din 1974) se apropie cu paşi repezi de un deznodământ. După 37 de ani şi sute de întâlniri, trei dintre cele patru „chei" sunt pregătite: Grecia, Turcia, şi TRNC sunt de acord ca negocierile pentru reunificare să ajungă la un rezultat până în octombrie. Rămân de rezolvat însă poziţiile Ciprului grecesc şi interesele Uniunii Europene.

Turcia presează UE să convingă şi Ciprul grecesc să ajungă la rezultate concrete la masa negocierilor. Ciprioţi turci cu care a stat de vorbă „Adevărul" sunt convinşi că mai multe state mari din UE folosesc ca pretext problema reunificării Ciprului pentru a bloca negocierile de aderare la UE a Turciei (acesta fiind poate şi cea mai important piedică oficială în calea aderării Turciei). Recent, Turcia şi-a înăsprit poziţia. Întâi ministrul de Externe turc Ahmet Davutoglu şi apoi premierul Recep Tayip Erdogan au ameninţat că vor boicota întreaga Uniune Europeană dacă Ciprul va prelua preşedinţia UE în iulie anul viitor încă divizat.

O insulă cu probleme

Ciprul este un univers în miniatură şi un conflict poate la fel de complicat ca cel israeliano-palestinian. Există două etnii - turcă şi greacă - şi, din 1974, două părţi ale insulei bine demarcate. Există o armată turcă ca