Alexandru Galoczi de 14 ani, elev la Şcoala din Sângeorgiu de Mureş, a fost împuşcat în cap. A murit la mai puţin de două ore după ce a fost împuşcat. N-a mai apucat să i se acorde ajutor medical deoarece moartea sa a survenit în timp ce era transportat cu căruţa spre spitalul din Târgu-Mureş. Glonţul ucigaş i-a perforat creierul. N-a avut practic nicio şansă de supravieţuire sfârşindu-se sub privirile împietrite de durere ale tatălui său. Era în ziua de 11 aprilie 1957, în jurul ore 9,00 dimineaţa când, aflat la munca câmpului împreună cu Ştefan Galcozi, tatăl său, tânărul Galcozi a murit. Ancheta – care a durat mai bine de trei ani – nu a putut stabili cu precizie din ce armă s-a tras glonţul ucigaş. Incompetenţă sau muşamalizarea cazului?

Cercetările au trenat în mod inexplicabil

Cercetând cazul, Procuratura Militară Principală Târgu-Mureş a pus în evidenţă faptul că la momentul la care tânărul a fost împuşcat, în pădure se aflau – având însă toate aprobările legale – pădurarul Lazăr Dăndărău, inginerul silvic Petru Ştefănescu şi cetăţeanul Alexandru Varo. Pădurarul Dăndărău şi inginerul silvic Ştefănescu folosiseră armele de vânătoare, dar atât autopsia medico-legală, cât şi expertiza balistică concluzionaseră că glonţul ucigaş nu provenea dintr-o armă de vânătoare, ci dintr-o armă militară. Ancheta Procuraturii Militare mai arătase însă şi faptul că în aceeaşi zi, în poligonul Sângeorgiu de Mureş s-au executat trageri pentru reglarea armamentului în vederea executării unor şedinţe de tragere cu mitraliera de companie model “Gorinov”, de către soldaţi şi cadre militare de la U.M. 01291 Târgu-Mureş. Cu respectiva ocazie s-au tras 24 de cartuşe, cal. 7,62 mm., model 1908. Reglarea armamentului s-a executat sub comanda locotenentului major Ion Ghinea şi a locotenentului Nicolae Voinescu. Cei doi ofiţeri susţineau că tragerile pentru reglarea armament