Revista franceză Le Point publică în ultimul ei număr o impresionantă anchetă despre "Mafia în Franţa". Noile ei metode, zonele de interes - cum ar fi sectorul imobiliar - extorsiunea de fonduri, corupţia, filierele internaţionale cu ramificaţii în Hexagon - precum cele ruseşti, georgiene sau chinezeşti - nimic nu lipseşte din acest sumbru tablou.

Le Point ne anunţă încă de la început: "Franţa nu mai este la adăpost. Venite din Italia, din ţările baltice, din Balcanii orientali, din fosta Uniune sovietică şi din Nigeria - 5 mafii s-au instalat în Hexagon". Globalizarea, mondializarea cum spun francezii, a favorizat toate aceste organizaţii criminale. Mafiile profită de asemenea de degenerescenta democraţiilor, afirmă specialiştii.

Modernitatea politică şi apoi cea economică dau naştere acestor organizaţii. Franţa, dacă a devenit tărâm de predilecţie a mafiilor, nu a însă dat naştere niciunei astfel de asociaţii criminale şi asta dintr-un motiv foarte simplu. Aici există un stat puternic încă din epoca pre-revoluţionară, stat ce a împiedicat constitutirea unui alt stat în stat, definiţia mafiei. Mafia balcanică

Asta nu înseamnă însă că alte mafii venite din afară nu sunt prezente în Hexagon. Începând cu cea balcanică, ne spune Le Point, care regrupează sub acest nume geografic mafioţii veniti din România şi Bulgaria.

Romii, sub conducerea unui bulibaşă, se vor ocupa de proxenetism si de furturi. Cei care nu sunt de etnie romă, au devenit campionii "skimmingului", cu alte cuvinte se ocupă de piratarea cardurilor bancare.

În România şi în Bulgaria, numeroşi informaticieni şi electronişti s-au regăsit fără loc de muncă după căderea comunismului şi au fost "recuperaţi" de grupurile criminale. Dacă românii s-au specializat aşadar în jefuirea distribuitoarelor de bani, bulgarii preferă delictele financiare?

Crima organizată a vecini