Deși în ultimul an rata absorbției de fonduri europene aproape că s-a triplat, România ocupă încă ultimul loc între noii membri ai UE. Pe de-o parte, triplarea absorbției a fost posibilă datorită câtorva îmbunătățiri aduse mecanismului, dar, pe de altă parte, rata încă slabă se explică prin câteva impedimente care trebuie remediate în timp. Specialiștii UniCredit ne fac un tablou al punctelor tari și punctelor slabe din mecanismul absorbției.

În ceea ce privește fondurile structurale, unde avem alocate 19,2 miliarde euro în perioada 2007-2013, rata de absorbție a ajuns la finalul primului semestru din acest an la 13,2% (2,5 miliarde euro), comparativ cu 4,6% (0,9 miliarde euro), cât era în urmă cu un an. De asemenea, un avans important, dar mai lent (datorită unui start mai bun), s-a înregistrat și la fondurile pentru agricultură (prin programul PNDR – unde avem alocate 8,2 miliarde euro), de la 19,7% (1,6 miliarde euro), până la 26,1% (2,1 miliarde euro).

Ce s-a îmbunătăţit

Accelerarea absorbției s-a datorat în principal colaborării băncilor cu Fondul Național de Garantare a Creditelor pentru IMM-uri (FNGCIMM), Fondul de Garantare a Creditului Rural (FGCR) şi Eximbank, spune Marius Radu, coordonator fonduri europene în cadrul UniCredit.

"Problema garanţiilor, cea mai importantă problemă pe care o întâmpinau firmele pentru a contracta un credit, s-a rezolvat practic prin colaborările cu FNGCIMM, FGCR şi Eximbank, garanţiile de stat din partea acestor instituţii putând acoperi până la 80%-100% din valoarea împrumutului", a explicat Marius Radu.

Un alt sprijin pe partea absorbţiei a constat în creditul punte, pe care băncile îl acordă pentru ca beneficiarii să aibă asigurate fluxurile până la efectuarea rambursărilor de către autorităţile locale. Creditul punte se acordă concomitent cu creditul de investiţii şi nu are dobânzi penalizato