„Mii de norvegieni pe stradă” (FAZ). „Extremistul Breivik şi-a recunoscut faptele, dar nu răspunderea criminală pentru acestea” (Guardian). „Deficit – Sarkozy face un apel la adresa Parlamentului” (Le Figaro)
Le Monde:
„Modelul norvegian, lovit în inimă” – şi totuşi, clasa politică norvegiană a reacţionat prompt şi inversa faţă de cea americană în 2001. Criticii acestei afirmaţii vor spune că atacurile din 9/11 au fost mult mai devastatoare, dar păstrând proporţiile ţării, tragedia norvegiană este la fel de gravă. Nu vor exista legi speciale, nu vor fi restrânse drepturile democratice cu măsuri dure de securitate. În durerea provocată de Anders Breivik, Norvegia rămâne fidelă ei însăşi. Este o lecţie pentru toate democraţiile lumii.
FAZ:
„Mii de norvegieni pe stradă” – Mai impresionantă nici că putea fi reacţia la atentatele derulate de Anders Breivik. În capitala Oslo şi alte oraşe ale lumii, oamenii au organizat mai multe marşuri pentru a-şi exprima solidaritatea cu victimele şi rudele acestora. De la al doilea război mondial încoace nu au mai ieşit atâţia norvegieni la demonstraţii stradale. Prinţul moştenitor al tronului norvegian a spus în faţa mulţimii că „străzile din Oslo sunt pline de iubire”, iar premierul a reiterat că „răul poate ucide oameni, dar nu va învinge niciodată un popor întreg”.
Sueddeutsche Zeitung:
Cum se transformă ura virtuală în terorism real? Manifestul lui Anders Breivik este într-adevăr crud şi şocant, dar nu este mai violent în conţinut decât ceea ce putem găsi pe orice forum anti-islam de pe internet. Ceea ce masacrul de la Oslo demonstrează este o tendinţă îngrijorătoare a modernităţii, anume trecerea de la luptă şi confruntarea virtuală la terorismul real. De aceea, instigatorii la ură trebuie combătuţi acolo unde ei îşi fac apariţia: în mediul online. Indiferent de religia lor.
Guardian:
