Părintele tabloidizării, cu The Sun şi New York Post în portofoliu, deţinătorul celor mai importante titluri din presa mondială, de la Times la Wall Street Journal, al unor canale de televiziune influente ca Fox News şi Sky News, octogenarul Murdoch şi oamenii lui au intrat în atenţia anchetatorilor britanici, apoi a FBI, a Parlamentului englez şi a Senatului american, după ce a ieşit la iveală că jurnaliştii diviziei britanice a News Corp. au interceptat peste 4.000 de persoane pentru a folosi informaţia în beneficiul patronului lor. Au fost ascultaţi ilegal membri ai familiei regale, vedete, sportivi, până la rudele militarilor ucişi în Afganistan sau ale unor adolescenţi dispăruţi. Afacerea interceptărilor a durat mai mulţi ani şi a afectat concurenţa de pe piaţa media, umflând veniturile News Corp., dar, mai ales, a făcut praf deontologia jurnalismului substituind-o cu banditismul informaţional, cu dispreţul faţă de viaţa privată, faţă de familie şi de intimitatea la care are dreptul orice fiinţă umană. Că ziariştii au practicat acest „sport“ fără împotrivire descrie statutul de dependenţă, de pierdere completă a autonomiei pentru bani, pentru job etc. şi de părăsire a principiilor meseriei, în divorţ cu libertatea de exprimare din care jurnalismul s-a născut.

Speculaţiile legate de sacrificarea publicaţiei News of the World în schimbul unei preluări facile a companiei de telecomunicaţii BskyB, pentru cumpărarea căreia Rupert Murdoch pregătise deja 10 miliarde de euro, nu se confirmă: s-au operat peste zece arestări în scandalul interceptărilor, James, fiul magnatului, este anchetat, şeful poliţiei londoneze şi-a dat demisia, iar premierul britanic, David Cameron, este în vizor pentru conivenţa cu magnatul care i-a susţinut campania electorală. „Prea multă putere“ – a concluzionat liderul Partidului Laburist, socotind că Murdoch deţine aproape un sfert