O reclamă a cărei difuzare este interzisă din varii motive ajunge într-un final pe internet unde, cu puţin noroc, poate deveni viral şi atinge o parte din publicul căruia i-a fost destinată. Cu toate că succesul pe internet nu este garantat, mediul online rămâne ultima speranţă pentru producţiile considerate ofensatoare sau discriminatorii.

Linia între libertatea creativă şi regulile impuse de instituţiile care reglementează audiovizualul poate fi încălcată cu uşurinţă atunci când marile branduri îşi propun să încerce abordări mai curajoase în materialele promoţionale. "Este de înţeles că nu ai voie să difuzezi reclame mincinoase sau care atentează la sănătatea oamenilor, însă expresia artistică, alegoriile sau scenariile ar trebui să fie libere de orice regulă", crede Bogdan Naumovici, director al agenţiei "23 Communication Ideas".

Naumovici susţine că, uneori, motivele invocate de CNA când vine vorba despre interzicerea anumitor reclame sunt "aberante". În acest context, el îşi aminteşte de o reclamă pentru o firmă de asigurări, interzisă pentru că, la un moment dat, în ea apărea o vrăjitoare. "Ne-au spus că promovăm folosirea magiei negre", povesteşte el. Mai exact, reclama respectivă a încălcat prevederea care spune "să nu se promoveze, direct sau indirect, practici oculte".

Mai jos, puteţi urmări o selecţie de reclame ale căror apariţii pe posturile TV au fost interzise, dar care au strâns zeci de mii sau chiar zeci de milioane de afişări pe platformele online. Printre companiile care "s-au ars" se numără mari retaileri de haine sau de echipamente sportive, producători de maşini, magazine de mobilier sau chiar cluburi sportive.

Agenţia canadiană Rethink a realizat o campanie pentru clubul de fotbal BC Lions, sub sloganul "Încurajările funcţionează" (Cheering Works), însă ea a fost interzisă la scurt timp după lansare. De altfel, mai mult