În cei 20 de ani de existenţă Republica Moldova n-a avut parte de atâta deschidere din partea Occidentului, susţine Alexandru Moşanu, cel care, practic, a scris Declaraţia de Independenţă. Şansa pe care o are Republica Moldova, spune profesorul universitar, nu trebuie ratată pentru că există riscul să nu se mai repete niciodată.

Valentina Basiul: La 20 de ani de la crearea Republicii Moldova se poate vorbi despre o identitate a populaţiei acestei ţări?

Alexandru Moşanu: Identitatea românească a moldovenilor a fost constatată de cărturari din Evul Mediu, de cronicarii noştri, de Dimitrie Cantemir şi de marii oameni de cultură şi politici din secolul XIX. Această identitate a început să fie pusă la îndoială de exponenţii imperialismului rus, ai Rusiei ţariste, care în 1812 a anexat partea de răsărit a Ţării Moldovei. Cele mai mari falsuri în problema identitară s-au comis în perioada sovietică de ocupaţie. Atunci ne-a fost impusă ideologia moldovenismului antiromânesc, transformată într-o măciucă şi utilizată în scopul înăbuşirii spiritului naţional al românilor de la est de Prut. A fost reprimată orice formă de manifestare a acestui spirit. Cei mai curajoşi exponenţi ai românismului au fost nimiciţi fizic, iar alţii au fost condamnaţi la ani grei de puşcărie. În etapa actuală, răspunsul la întrebarea dumneavoatră ni-l oferă Declaraţia de Independenţă. În acest document istoric este evidenţiat adevărul că moldovenii de la est de Prut sunt parte componentă a poporului român. Valorile naţionale care definesc identitatea românească a moldovenilor din Republica Moldova îşi găsesc expresie în documentele principale ale Mişcării de Renaştere şi Eliberare Naţională, care în anii 1989-1991 şi-a reafirmat aspiraţiile de libertate, independenţă şi unitate naţională. Respectivele documente reconfirmă faptul că limba, istoria, cultura, însemnele statale, tradiţiile