Lectură obligatorie, camere video, acces pe bază de carduri sunt câteva dintre măsurile pregătite de Ministerul Educaţiei pentru noul an şcolar.
Îngrijoraţi de rezultatele foarte proaste obţinute de elevi anul acesta la bacalaureat, oficialii din Ministerul Educaţiei pregătesc mai multe metode de disciplinare al copiilor. Unele se anunţă deja a fi controversate.
Introducerea lecturii obligatorii în învăţământul primar şi gimnazial, spre exemplu. Măsura vine după ce sondajele au arătat că unul din doi tineri cu vârsta de 15 ani citeşte, dar nu înţelege mai nimic, după cum a declarat secretarul de stat în Ministerul Educaţiei, Oana Badea, care vorbeşte în acest context de „analfabetism funcţional".
În învăţământul primar, ar urma ca ora de lectură să fie trecută explicit, iar pentru ceilalţi ani va fi o oră a lecturii nu numai la limba română, ci şi la matematică, fizică sau alte materii.
Totuşi, unii specialişti în educaţie nu se declară foarte încântaţi de această măsură, pe care nu o consideră eficientă. „Ce înseamnă lectura obligatorie - fiecare stă în bancă şi citeşte în gând sau cu voce tare? Lecturi obligatorii au existat mereu la limba română. Părerea mea însă e că lectura înseamnă o alegere proprie, dacă e obligatorie poate apărea un sentiment de respingere", susţine Ştefan Vlaston, preşedintele Asociaţiei EDU CER.
Nici Cristian Hatu, expert în educaţie la Societatea Academică din România, nu e de acord cu obligativitatea lecturii. „Opinia mea este că ar trebui să se introducă studiul literaturii universale. Ne-am uitat la ţările din jur, Grecia, Polonia, Cehia etc., şi acolo se studiază literatura universală la toate cursurile de limbă şi literatură a ţării respective. Am discutat şi la noi, dar nu s-a ajuns la nici o concluzie deocamdată. Lectura obligatorie mi se pare o măsură artificială pentru că nu îi poţi obliga pe elev
