- Social - nr. 832 / 27 Iulie, 2011 Pana a ajunge sa se verse in raul Olt, Valea Sadului isi aduna apele tot atat de harnic, de spornic si de chibzuit precum o face vrednicul plugar cu roadele pamanturilor sale. El, taranul, isi aduna granele bob cu bob. Valea, insa, firicel, cu firicel din apele ivite din pantecul stancos al muntilor impaduriti. Si cand pe Sadu aceste ape devin multe, puternice si repezi, iscusinta omului le scoate in cale "oprelisti” ingenioase si utile. Sunt masinariile cele mai vechi, cele mai ciudate, nastrusnice si spectaculoase pentru produsul curentului electric! "Este cea mai ieftina, cea mai curata si cea mai sanatoasa «lumina» smulsa naturii”- ne marturisea unul dintre numerosii veterani hidroenergeticieni. Si avea perfecta dreptate. Pentru ca aici, cu peste un secol in urma, erau puse in functiune cele dintai instalatii de acest fel din spatiul geografic romanesc si printre primele din Europa! In anul 1907, in zonele centrale ale marilor capitale europene se aprindeau cele dintai becuri electrice. Curand, sus in Muntii Cindrelului - nu departe de Talmaciul sibian - apele repezi ale Vaii Sadului aveau sa invarta paletele turbinelor primei hidrocentrale. I-a urmat, in primavara anului 1923, cea de-a doua, iar in 1955 cea de-a treia, puterea lor instalata fiind in prezent de peste 20 de MWh. Precizam ca, inca din anii ’50, generatiile de constructori- hidrotehnicieni ai tarii beneficiaza de studii si proiecte pentru executia a inca doua astfel de obiective, menite sa intregeasca "salba de lumini” a Vaii Sadului. Intre timp, un alt mare rau interior al tarii – Oltul –, impreuna cu numerosii sai afluenti si-au dovedit insemnatul lor potential hidroenergetic. Ca urmare, apele Oltului – izvorand din masivul muntos Hasmasul Mare al Muntilor Harghita, din preajma fostului Centru Cuprifer Balan - pana ajung in defileul cursului mijlociu (Fagaras