O igienă elementară atât a mâinilor, cât şi a alimentelor, utilizarea obiectelor personale la comun cu alte persoane reprezintă doar o parte dintre cauzele infectării cu virusul hepatic. Iar incidenţa cazurilor de hepatită A, B şi C este în creştere.
Începând cu anul 2010, la propunerea Alianţei Mondiale de Hepatitei se sărbătoreşte pe data de 28 iulie, Ziua Mondială de Luptă Împotriva Hepatitei, susţinându-se o campanie de informare şi educare a populaţiei pentru a atrage atenţia asupra severităţii hepatitei şi a impactului ei asupra stării generale de sănătate a populaţiei. Hepatita este o inflamaţie a ficatului, ce reprezintă rezultatul unei infecţii virale A, B, C, D, E sau G. De asemenea, consumul de alcool, anumite toxine şi medicamente pot duce la hepatită. În lipsa unui tratament adecvat, hepatitele virale se cronicizează şi pot provoca afecţiuni grave, precum ciroza sau cancerul hepatic. În ţara noastră cele mai răspândite forme sunt hepatita A, B şi C.
„Boala mâinilor murdare” sau hepatita A
Hepatita virală A poate să aibă un debut cu tulburări digestive, greţuri, vărsături, scaune apoase, dureri abdominale, sau poate avea un debut respirator, cu febră şi poate fi urmat ulterior de instalarea icterului la ficat.
“Hepatita virală A este considerată boala mâinilor murdare, motiv pentru care considerăm că este necesară o educaţie a populaţiei, în acest sens, începând din micile colectivităţi şi până în colectivităţile mari. Este în general boala copilăriei şi a adolescentului tânăr. Calea de transmitere este fecal orală, respectiv virusul eliminat prin materiile fecale poate contamina apa, obiecte, mâncarea pe care o poate ingera individul sănătos”, a precizat dr. Daniela Şumandea Simionescu, medic primar boli infecţioase la Clinica de Boli Infecţioase nr. 2 a Spitalului Clinic Judeţean Mureş. În urma identificării acestui tip de v
