Agenţia RIA Novosti a dat o lovitură de presă, pe 27 iulie a.c., fiind prima care a informat opinia publică internaţională, în legătură cu întâlnirea dintre preşedinţii SUA şi Federaţiei Ruse, iniţial planificată în această primăvară, apoi amânată sine die, şi acum fixată pentru toamnă.
Sursa informaţiei este reprezentantul permanent al Moscovei la sediul NATO, din Bruxelles, controversatul diplomat Dmitri Rogozin. Acesta a acordat un interviu agenţiei menţionate, în cadrul căruia a susţinut că miza întâlnirii dintre Medvedev şi Obama va fi scutul american antirachetă.
Asta la nivelul enunţului oficial. Neoficial, Barack Obama îl va încuraja pe omologul rus să candideze la alegerile prezidenţiale din 2012, chiar dacă şi Vladimir Putin se va înscrie în cursa electorală. Ministerul de externe rus este conştient că prea mari speranţe nu pot fi legate de această întâlnire, mai ales că NATO va finaliza structura scutului antirachetă până la finele acestui an. Dar întânirea dintre cei doi preşedinţi, planificată pentru a doua jumătate a toamnei, are o semnificaţie aparte.
Pentagonul a confirmat faptul că SUA va disloca, în perioada anilor 2015-2020, elementele sistemului antirachetă în Europa. După cum se ştie, Moscova s-a opus acestui proiect, apreciind că amplasarea unui scut antirachetă, în vecinătatea frontierelor sale, ameninţă potenţialul strategic rus. Cu ocazia prezenţei sale la Summitul NATO, de la Lisabona, preşedintele Dmitri Medvedev, a propus, în noiembrie 2010, un scut comun antirachetă.
NATO nu renunţă însă la coexistenţa a două sisteme de apărare antirachetă, unul occidental, al aliaţilor, şi altul rusesc. Sigur că Rusia a insistat şi continuă să pledeze pentru crearea unui sistem antirachetă comun, integrând cele două scuturi proiectate.
O propunere pe cât de vicleană, pe atât de dăunătoare relaţiilor dintre NATO şi Federaţia
