Romanul fraților Strugațki (Boris și Arkadi) a fost tradus în românește în această variantă, E greu să fii zeu, deși poate că mai curînd de-a Dumnezeu e tentat să se joace exploratorul Anton. Cum și cît poți interveni pentru a schimba mersul lumii – această dimensiune dilematică e cea pe care Kornél Mundruczó (regizor de teatru și film/actor/scenarist budapestan) o preia din cartea tandemului Strugațki în spectacolul său, E greu să fii Dumnezeu (Nehéz istennek lenni). Produs de Proton Cinema (compania responsabilă și de filmele lui Mundruczó), E greu… a fost unul dintre highlights-urile programului de anul acesta al Festivalului Malta de la Poznan (Polonia), alături de După bătălie (Dopo la battaglia) al lui Pippo Delbono, Prometheus Landscape II al lui Jan Fabre și Los Nadies (Cei care sînt nimeni) al companiei La Fura dels Baus. Malta e un eveniment de mare amploare și popularitate locală; mai mult decît teatrul și dansul, concertele din 2011, cu Manu Chao și Portishead, au atras în miez de vară peste zece mii de oameni pe malul lacului din suburbiile Poznanului după care a fost botezat și festivalul. Paradoxal, deși are parte constant de atenția presei internaționale (iar Institutul Polonez de la București a organizat la această ediție o vizită de studiu cu jurnaliști și oameni de teatru din România și Republica Moldova), „secțiunea“ poloneză e reprezentată exclusiv de trupe locale independente, unele fiind în mod declarat de amatori. Probabil e o formă de susținere a teatrului alternativ din Poznan (cîteva spectacole sînt coproduse de festival), însă plasarea în paralel cu producții internaționale de mare calibru nu e tocmai în favoarea lui. E un fel de mecanism tipic, Malta încearcă să dea ceva înapoi comunității, în termeni culturali, orașul fiind unul dintre principalii finanțatori, însă unul pus în practică selectiv. De la o vreme, Festivalul Malta e te