Importurile de produse agricole, vegetale şi animaliere depăşesc exporturile cu 10 milioane de euro Dacă în trecut judeţul Brăila era numit „Grânarul ţării", datorită producţiei agro-zootehnice, iar în port se stabilea preţul grâului pentru toată Europa, acum, situaţia s-a schimbat.

Statisticile arată că din primăvara anului trecut şi până acum, în agricultură, importurile au crescut cu 10,5 %, ceea ce înseamnă o diferenţă de 10 milioane de euro între importuri şi exporturi.

Semnalul de alarmă a fost tras de însuşi primarul municipiului, Aurel Simionescu, care a arătat că este cu atât mai grav că importăm produse de alimentaţie publică, în contextul în care judeţul este considerat unul agricol, având Insula Mare a Brăilei, arendată, ce-i drept, de către omul de afaceri nemţean Culiţă Tărâţă.

Primarul Simionescu s-a arătat de-a dreptul îngrijorat.

„M-am uitat peste relaţia import-export a judeţului Brăila şi am constatat că am importat mai multe produse animaliere decât am exportat şi am importat cu puţin mai multe produse vegetale decât am importat", a declarat primarul.

FĂRĂ CONTROL

Potrivit raportului deţinut de către primarul Simionescu, Brăila este pe locul patru pe ţară, în topul marilor importatori de mâncare, după Bucureşti, Mureş şi Dolj.

Ultima statistică a dovedit că s-au făcut exporturi în valoare de 14,9 milioane de euro, dar importurile au depăşit cu mult exporturile, ele având o valoare de 25 de milioane de euro. Cunoscuţi fiind ca un judeţ cu o suprafată agricolă mare, tot au fost efectuate importuri de seminţe, plante vii şi fructe. Ca şi suprafaţă agricolă, Brăila se poate lăuda cu 387.363 de hectare, conform Direcţiei pentru Agricultură Brăila.

Curios este că nu există evidenţe clare din care să rezulte ce produse şi din ce state ajung în Brăila. Neoficial, un specialist