Ministrul Culturii, Kelemen Hunor, se justifică la RFI, după ce organizaţii neguvernamentale i-au cerut demisia, din cauza avizului dat pentru descărcarea de sarcină arheologică în Masivul Cârnic de la Roşia Montană. Kelemen Hunor spune că a vrut să fie "pro-activ" şi să salveze "ce se poate salva".
Rep.: Cum le răspundeţi, domnule ministru Kelemen Hunor, celor care vă cer demisia, pentru că aţi aprobat descărcarea de sarcină arheologică pe Masivul Cârnic, un prim pas către distrugerea Roşiei Montana, în opinia ecologiştilor?
K.H.: Primul pas către distrugerea Roşiei Montana sau patrimoniului cultural naţional este nepăsarea şi neluarea unei decizii. De zece ani, de 11 ani, de când există această licenţă, facem seminarii, facem demonstraţii, tabere, dar nimeni nu pune nimic concret pe masă pentru a păstra patrimoniul cultural naţional. Eu puteam să iau o decizie că nu mă implic sau refuz poziţia specialiştilor şi mai aşteptăm vreo zece ani şi în faţa ochilor noştri se prăbuşeşte patrimoniul de acolo. Sau pot să fiu pro-activ şi pot să caut soluţii să salvez cât se poate salva. Sigur, asta nu înseamnă că se va deschide mina sau mineritul acolo, pentru că nu ministrul Culturii decide, dar în ceea ce priveşte patrimoniul cultural construit, eu am căutat o poziţie pro-activă şi o soluţie în cazul în care se merge mai departe cu celelalte avize şi bineînţeles, hotărârea de Guvern va fi favorabilă începerii mineritului.
Rep.: Dar ca să fie clar, dvs. susţineţi sau nu proiectul minier de la Roşia Montană, domnule Kelemen Hunor?
K.H.: Eu susţin o soluţie prin care să se poată păstra patrimoniul construit, în proporţie de 80% şi o soluţie prin care aducem 140 de milioane de dolari pentru patrimoniul construit, în condiţiile în care ministerul cheltuie anual cam 15 milioane de dolari pentru patrimoniul construit, pentru restaurare, renovar
