Andrea Bajani, un tînăr și apreciat scriitor italian, a venit recent în România pentru a-și lansa romanul De vei lua aminte la greșeli, apărut la Editura Humanitas, în colecția „Cartea de pe noptieră“ și tradus de Smaranda Bratu Elian și de Elena Bunget. Cartea, care a cules pînă acum premii importante, pornește de la un episod cu mare încărcătură sufletească: Lorenzo, personajul central, vine în România pentru a-și înmormînta mama, o femeie de afaceri stabilită de ani buni aici. Romanul ia forma unei scrisori adresate mamei pierdute, dar timpul povestiriiprinde și detalii din cotidianul românesc, cu omniprezenta Casă a Poporului, cu fantome ale comunismului de-abia prăbușit, dar și cu instantanee din viața italienilor veniți aici cu afaceri în anii ’90. Dialogul cu Andrea Bajani a fost posibil mulțumită lui Vlad Russo, care a asigurat traducerea. Nu sînteți la prima vizită în România, mai mult, ați ales această țară ca loc al acțiunii romanului De vei lua aminte la greșeli. Ați scris părți din carte cît timp ați stat în România? În România am făcut mai multre drumuri și am avut de fiecare dată cu mine carnețelul în care îmi notez diverse lucruri. Mi-am luat note în carnete întregi. Dar nici un marinar nu plînge în fața unui pericol în timp ce-l trăiește, ci doar atunci cînd a ajuns în port. Nu scrii decît atunci cînd te întorci de la lucrurile pe care le-ai trăit, indiferent că sînt bune sau rele. Apoi, cînd scrii, se nasc altele, de care habar nu aveai înainte. La un moment dat, în preajma Casei Poporului, unul dintre personajele cărții, Cristian, șoferul român, spune despre Ceaușescu și români: „Le e rușine să se mîndrească cu el“. Vă refereați la faptul că simt mîndrie și le e rușine să o arate, sau că le e rușine detrecutul recent? Voiam să spun un lucru mult mai puțin clar, mai complex. Anume că românii, deși nu numai ei, dar ei în mod special, sînt într