Prezidiul Academiei Române face apel la autorităţi să analizeze cu toată responsabilitatea efectele punerii în aplicare a proiectelor de exploatare a aurului şi argintului din Munţii Apuseni, în aşa fel încât interesele ţării să nu fie afectate negativ.

"Ţinând cont de complexitatea şi aspectele variate ale proiectului, Prezidiul Academiei Române a decis, în şedinţa de miercuri, să menţină poziţia anterior exprimată şi îngrijorările cu privire la consecinţele şi riscurile posibile, mai ales pe termen mediu şi lung", se menţionează într-un comunicat transmis de Biroul de presă al prestigiosului for.

Cei trei membri ai Academiei Române care au făcut parte din "Grupul independent de monitorizare a Proiectului Roşia Montană" nu sunt reprezentanţi acreditaţi ai Academiei şi au exprimat opinii personale, iar domniile lor reprezintă o minoritate nesusţinută de marea majoritate a membrilor Academiei, precizează Prezidiul Academiei.

La şedinţă au participat preşedinţii secţiilor de specialitate şi ai filialelor din ţară (Cluj, Iaşi, Timişoara), care au discutat aspecte recente legate de proiectul de exploatare minieră auriferă din Munţii Apuseni.

Recent, Academia Română, Pro Patrimonio şi ICOMOS România au solicitat Ministerului Culturii şi Patrimoniului Naţional (MCPN) "salvarea situl istoric minier Roşia Montană (anticul Alburnus Maior, nord-vest de Bucureşti), o componentă inestimabilă a patrimoniului universal, care este ameninţată cu dispariţia iminentă, dacă proiectul minier propus de Roşia Montană Gold Corporation (RMGC) este autorizat de statul român".

În opinia conducerii Academiei Române, exprimată anul trecut, depozitele de aur din subsolul României reprezintă o resursă neregenerabilă de importanţă strategică naţională, proprietatea statului român, a cărei soartă nu poate fi decisă numai de autorităţile locale, Biroul Prezidiului Acade