Situaţia confortabilă a fondurilor din Trezorerie, dar şi preţul mare cerut de bancheri au determinat Finanţele să împrumute ieri de la bănci doar 460,13 mil. euro, sub valoarea programată de 600 mil. euro.
Finanţele au vândut obligaţiuni de stat cu maturitatea la 4 ani, subscrierile celor 12 bănci participante la licitaţie ca dealeri-primari apropiindu-se de un miliard de euro, iar randamentul mediu fiind de 4,85% pe an, nivelul maxim acceptat.
Secretarul de stat Bogdan Drăgoi a explicat că Finanţele nu au nicio presiune pentru a lua mai mulţi bani. "Am acceptat un randament de 4,85% pe an, iar în acest nivel piaţa se limita la 460 mil. euro, deşi subscrierile au fost de aproape un miliard de euro. Suntem mulţumiţi cu acest rezultat. Ne-am uitat cu atenţie la disponibilul din piaţă şi nu aveam niciun motiv să forţăm", a spus Drăgoi pentru Mediafax.
Scadenţa titlurilor va fi în 2015, an care marchează un vârf de plată pentru pachetul de finanţare de la FMI/UE/BM, bugetul având de achitat atunci peste 1,8 mld. euro.
Nicolaie Chideşciuc, economistul-şef al ING Bank, apreciază că semnalul este negativ, suprapunându-se peste celălalt semnal negativ legat de eşuarea ofertei Petrom.
"Ministerul Finanţelor nu a reuşit să atragă nici 600 mil. euro, cât şi-a propus. Sunt două motive: preţul şi faptul că există mulţi jucători bănci care au nevoie de lichidităţi în euro. În România se acordă o atenţie prea mare preţului. Economiile realizate pe termen scurt se pot traduce însă în costuri semnificative pe termen mediu şi lung. Şi un preţ de 5% ar fi fost ok, fiind sub nivelul la care se tranzacţionează titluri similare pe piaţă. Este adevărat că nu există presiuni, nevoi stringente pe termen scurt, dar Finanţele şi-ar fi putut oferi mai multă siguranţă în viitor", a comentat Chideşciuc.
Trezoreria a achitat deja, luni, obligaţii scadente de 1,2
