Acordul la care au ajuns săptămâna trecută statele din zona euro pentru a salva Grecia de la faliment nu a reuşit să calmeze pieţele bursiere şi este tot mai aspru criticat de analişti. După două zile de acalmie, bursele europene şi-au pierdut optimismul.
Bursa din Paris a cedat teren miercuri, 27 iulie, pentru a treia oară consecutiv de la începutul săptămânii. Cea din Milano pare la fel de nesigură, în timp ce rata dobânzilor la care împrumută bani ţările din zona euro zise "fragile", precum Spania şi Italia începe din nou să crească.
Explicaţia acestei instabilităţi este că acordul de săptămâna trecută ar conţine prea multe zone de umbră, iar investitorii urăsc incertitudinea. Marea necunoscută constă în participarea sectorului privat, adică a băncilor, companiilor de asigurări şi a fondurilor de pensii la salvgardarea Greciei. S-a evocat cert o participare de 50 de miliarde de euro, dar nu se spune cine şi cât plăteşte.
Această incertitudine nu permite evaluarea costurilor pentru fiecare bancă şi deci impactul pe care-l va avea asupra rezultatelor acestora. La fel, termenul de "angajament al creanţierilor privaţi pe bază de voluntariat", înscris în acordul de săptămâna trecută e foarte neclar. Mai mulţi economişti şi-ar fi dorit de exemplu ca băncile să fie obligate prin lege să participe la efortul financiar.
În sfârşit, riscul de contagiune al cazului Greciei la alte state fragile din zona euro nu pare nici el definitiv îndepărtat. Analiştii pledează pentru un federalism bugetar, dacă se doreşte cu adevărat salvarea zonei euro. De ce nu se instaurează de exemplu o instanţă supranaţională, care să coordoneze politicile bugetare?
Acordul la care au ajuns săptămâna trecută statele din zona euro pentru a salva Grecia de la faliment nu a reuşit să calmeze pieţele bursiere şi este tot mai aspru criticat de analişti. După două zile
