Păreri pro şi contra intensificării supravegherii propagandei extremiste ciberspaţiale după atentatul teroristului creştin fundamentalist din Norvegia incită spiritele politicienilor din Germania. Experţii sunt de părere că internetul, într-adevăr, a devenit o sursă de inspiraţie pentru activităţi extremiste. De asemenea spaţiul virtual este folosit ca platformă de organizare şi propagandă. În Germania se vorbeşte chiar de „patrule virtuale“ efectuate de "Cyber-Cops".
Corespondentul RFI la Berlin, William Totok
Fundamentalistul creştin norvegian, Anders Behring Breivik, şi-a promovat ideile prin intermediul internetului, folosind întreaga paletă de comunicare. Pe forumuri îşi posta mesajele anti-islamice, iar pe internet a publicat textul integral al manifestului său eclectic: un montaj compus din citate preluate de la alţi extremişti, liste ale partidelor şi organizaţiilor pe care le simpatiza (între care se află şi Partidul România Mare şi organizaţia Noua Dreaptă din România), relatări despre violenţe istorice, ca de exemplu dislocările în Bărăgan, pe care le găsea demne de urmat în vederea deportării romilor europeni în Anatolia. Breivik intenţiona să stîrnească atenţia prin aceste scrieri cu iz extremist de dreapta postate pe internet. Şocul stîrnit de atentat a declanşat acum o amplă discuţie despre internet.
În consecinţă, în Germania mai mulţi politicieni au cerut înăsprirea controlului ciberspaţial. Dar şi reprezentanţi ai poliţiei au exprimat păreri similare. Astfel, Reiner Wendt, şeful sindicatului poliţiei, a pledat pentru mai multe „patrule virtuale“ efectuate de "Cyber-Cops". Aceştia ar trebui să identifice extremişti care ar putea fi traşi la răspundere în baza legilor din Codul penal.
Şi Hans-Peter Uhl, purtătorul de cuvînt pentru politică internă al grupului parlamentar creştin-democrat, a cerut intensificarea supraveghe
