La începutul anilor '90 pentru a se putea întreţine la studii s-a angajat ca vânzător de bilete şi paznic la Notre Dame. Zece ani mai târziu era ambasador al României la Vatican; adevăr sau mit, croit de el sau de alţii, despre Teodor Baconschi (48 de ani) s-a spus la vremea respectivă că ar fi fost ambasadorul preferat al Papei Ioan Paul al II-lea (are solide studii de teologie).
Douăzeci de ani mai târziu era numit ministru de externe, adus direct din fotoliul de ambasador la Paris. În mod nefericit pentru un fost ambasador în Oraşul Luminilor, mandatul său la Externe s-a suprapus peste o deteriorare majoră a relaţiei cu Franţa având ca rezultat "eşecul Schengen", asta şi pe fondul crizei economice fără precedent care a alimentat în Occident sentimentele antiimigraţioniste. Relaţiile cu Rusia rămân în continuare extrem de reci, iar deficitul comercial cu China nu dă semne să se redreseze.
Cum încearcă diplomaţia română să găsească punctul de echilibru în "jungla" politică şi economică a lumii şi ce sfori trag diplomaţii români pentru a impulsiona exporturile companiilor româneşti - un lucru esenţial având în vedere că acestea au reprezentat motorul ieşirii din recesiune? Care este viitorul UE şi care viitorul României în Uniune, aşa cum îl vede şeful diplomaţiei române?
Într-o vreme în care Europa abia mai respiră sub povara crizei, când salvarea Greciei este pusă în paranteze pentru că puţini cred că soluţia este una pe termen lung şi mai ales atunci când însăşi existenţa monedei euro este pusă în discuţie ministrul român de externe Teodor Baconschi crede în "izbăvire". Crede că Europa se va salva, că România poate avea relaţii bune cu Rusia cu condiţia ca Rusia să recunoască valoarea României. De unde atâta optimism?
Renaţionalizarea politicilor monetare, cea mai proastă soluţie
"Nu trebuie să salvăm euro printr-un acces de o
