Membrii estici ai Uniunii Europene nu au renunţat la măsurile de protejare economică pe care le-au luat în urmă cu doi ani pentru a se apăra împotriva riscurilor de contagiune tot mai mari care vin din zona euro şi a Statelor Unite, scrie agenţia de presă Reuters. În ciuda acordului la care s-a ajuns în urmă cu o săptămână pentru salvarea Greciei, încă persistă dubiile legate de solvabilitatea periferiei zonei euro şi incertitudinea asupra depăşirii plafonului de îndatorare al Statelor Unite, ceea ce a dus la reducerea numărului de investitori.

Reuters mai explică faptul că, după prăbuşirea Lehman Brothers din 2008, investitorii au tot dreptul să fie speriaţi mai ales că a fost oprit fluxul de creditare pentru multe bănci, iar Letonia, Ungaria şi România au fost forţate să accepte împrumuturi de urgenţă.

De această dată, statele baltice şi din zona Mării Negre sunt mai bine pregătite, fiindcă şi-au redus deficitele bugetare şi au luat şi alte măsuri anti-criză ca precauţie.

Însă canalele de contagiune - finanţările suverane, sectorul bancar, volatilitatea activelor şi comerţul - încă mai pun probleme.

„Va fi un efect de contagiune în Europa centrală. Problema va fi pe ce canale va veni", a explicat Neil Shearing, economist la Capital Economics, „iar acest lucru depinde de evoluţia crizei din zona euro".

Frica cea mai mare este deteriorarea situaţiei la periferia zonei euro sau faptul că datoria Statelor Unite va determina investitorii să renunţe la activele cu risc, determinând o creştere a datoriilor şi la o depreciere a monedelor.

Un eveniment similar a avut loc după prăbuşirea Lehman Brothers şi a făcut ca zlotul polonez să piardă 30 de procente faţă de euro, iar rata dobânzii pe obligaţiuni în Ungaria a crescut de la 8,6 procente, înainte de criză, la 14,25 la sută.

Nigel Rendell, strateg la RBC, a argumentat că „este o situaţi