- Social - nr. 834 / 29 Iulie, 2011 Facand ordine printre ziare am recitit articolul "Statuia generalului-erou, ing. Stefan Guse”, scris de lt. col. Nicolae Neagoi si publicat in cotidianul "Cuvantul liber”, din 24 mai a.c. Mi s-au umezit ochii de lacrimi. L-am cunoscut, personal, pe ing. Stefan Guse, in noiembrie 1975, anul unor inundatii catastrofele in Romania. In acel an, am fost incorporat, ca soldat T.R. (termen redus), la unitatea de infanterie din Someseni, langa Cluj. Inceputul a fost infernal de greu. Cand nu faceam exercitii de tragere in "Valea Muraturii”, eram dusi sa reabilitam unele obiective inundate, cum a fost calea ferata Turda-Campeni (Mocanita) sau abatorul din Turda. Intr-o zi, pe cand glisam cu ulei arma din dotare, locotenentul companiei ma anunta ca sunt cautat de un locotenent major. Si surpriza: imbracat in tinuta de gala, cu firet si franjuri aurii la epoleti si pe tunica militara, in fata mea apare, zambind, un maior... Era un bun prieten, un fost coleg de facultate dr. Simion Bobos, medic veterinar. Cauta un tehnician veterinar care sa il ajute in munca de la Centrul Diviziei III "Horea-Closca-Crisan” din Targu-Mures. Atunci aveam sa aflu ca toate unitatile militare din tara aveau, pe langa tancodroame, poligoane de tragere, dar si in incinte, ferme de animale, ferme de pasari, porci si oi. Armata se autoaproviziona cu produsele care rezultau din ferme. Totul era foarte bine pus la punct, deoarece conducatorul suprem al armatei, Presedintele Nicolae Ceausescu, nu concepea ca soldatii sau gradatii din armata sa nu aiba de mancare. Asa se face ca Serviciul Sanitar - Veterinar era foarte bine organizat (furajarea animalelor, tratamente, vaccinari alternative pe specii, controlul carnii de porc, controlul magaziilor cu alimente etc.). Totul se facea dupa o programare minutioasa. Maiorul dr. Bobos m-a intrebat "Marius, vrei sa fii timp de 5