Una dintre explicaţiile oferite de nutriţionişti pentru numărul tot mai mare de afecţiuni şi de bolnavi este dezechilibrul pH-ului din organism, favorizat de alimentaţia modernă. Prin natura lui, corpul uman este în mare parte alcalin. Însă respiraţia, digestia, chiar şi gândirea creează reacţii acide. Iar aciditatea peste limita normală duce la îmbolnăvire.
În mod normal, pH-ul corpului se încadrează între 7,35 şi 7,45. De altfel, acestea sunt valorile optime pentru ca organismul să funcţioneze la parametrii maximi. „Din păcate, dieta pe care foarte mulţi oameni au adoptat-o în zilele noastre este alcătuită din fast-food şi din semipreparate care ameninţă echilibrul pH-ului", atrage atenţia prof. dr. Gheorghe Mencinicopschi, directorul Institutului de Cercetări Alimentare din Bucureşti. Pentru a-l reface, proporţia alimentelor trebuie să fie astfel: 75% alcaline şi 25% acide. De fapt, alimentele nu au un pH propriu, ci vorbim despre aciditatea sau despre alcalinitatea pe care o produc în organism, odată consumate. Alimentele alcaline sunt cele considerate în mod general „sănătoase", adică fructele şi legumele proaspete, cu precădere.
Vegetalele,jumătate din farfurie
De la salată verde, spanac, sparanghel şi până la broccoli, castraveţi şi fasole verde, toate legumele verzi cresc nivelul alcalinităţii în corp. „La fiecare masă ar trebui să calculăm porţiile astfel încât cel puţin jumătate din farfurie să conţină vegetale de acest tip", recomandă Mencinicopschi. Dacă salatelor de crudităţi le adaugi şi ceapă sau usturoi, sporeşti efectul alcalinizant al acestora.
De altfel, aceste două legume aromate sunt recomandate şi la prepararea fripturilor, supelor sau ciorbelor, pentru a echilibra pH-ul preparatului respectiv. Şi rădăcinoasele au efect alcalinizant, adică ţelina, sfecla şi cartofii. Contrar percepţiei generale, tot pH alcalin