- Comentariu - nr. 834 / 29 Iulie, 2011 Actorului ION FISCUTEANU, caruia duminica, 31 iulie 2011, leaganul natal, Sanmihaiu de Campie, din judetul Bistrita-Nasaud, ii va intinde in cale covorul de onoare al aducerii-aminte, intru respect si dreapta pretuire.. Imi amintesc, la Sanmihaiu de Campie, cu cata cumpatare isi alegeau taranii locul in care sa semene graul si cum netezeau, apoi, pamantul, de parca ar fi fost fruntea vreunui Sfant revarsator de lumina peste painea ce va sa fie... Cu aceeasi cumpatare, migala si sfintenie au ales sanmihaienii loc de pomenire – chiar la usa bisericii satului – pentru Cel care a rostit primele cuvinte Aici, gangurit intre iarba si cer, ca apoi sa fie propovaduitor de bine, tocmai prin surasul si lacrima Cuvintelor, intruchipand arta. Viata, fiinta, asteptarea, nedumerirea, sublimul sau neputinta, marea bucurie sau intristarea s-au aratat in toate nunatele lor prin Cel care si-a facut din rostirea Cuvantului profesie. A invatat o viata intreaga sa spuna Cuvantul, in asa fel incat, la auzul lui, lumea sa simta ca e facuta din trup si suflet, ca se poate inalta spre lacasurile frumosului si adevarului. Adica, Actorului i-a fost dat sa spuna Cuvantul in curgerile de lumina ale artei, zamislind, indreptand, sperand. In carnavalul raului distrugator al zilei, cand incertitudinile, deziluziile si hidosenia iau in primire cheile lumii, cei buni si drepti isi vad de drumul lor, de felul lor de-a fi, neuitandu-i Actorului Cuvantul. Ion Fiscuteanu revine la scena deschisa cu franchetea Cuvintelor: Si va multumesc la toti ca ma ajutati sa-mi sparg pustiul. Sincer, singur nu e bine niciodata...Replica apartine piesei de teatru La multi ani, Maestre! a lui Ion Fiscuteanu, pastrata in manuscris si cuprinsa, de data recenta, intr-un generos act editorial al scriitorului Nicolae Baciut, prin Editura Nico. Ceea ce propune, inspirat, Primaria din