Foametea din Somalia, pe fondul celei mai grave secete din ultimele decenii din Africa de est, nu reuseste sa tina prima pagina a ziarelor. De ce? Expertii interogati de jurnalistii de la AFP considera ca acest fenomen grav, instalat deja de o lunga perioada de timp, nu reuneste elementele uneri "bomba de presa".
"O foamete avanseaza de-a lungul mai multor ani. Or, este foarte dificil de mediatizat un proces, spre deosebire de un eveniment", subliniaza Arnaud Mercier, profesor la universitatea din Metz, specializat in practicile jurnalistice.
"Foametea nu poate fi un 'breaking news' pentru ca nu este brutala", adauga Rony Brauman, fost presedinte al Medecins sans frontieres (MSF).
Daca umanitatea deplange acest fapt care se traduce prea adesea intr-o acoperire mediatica "dezinvolta si indepartata", el recunoaste totusi o dificultate practica, inerenta jurnalismului: "ziaristii vorbesc despre news, de noutate, aici suntem intr-un trecut care revine indefinit...".
In ce moment foametea isi va gasi locul in agenda mediatica?
"Presa vorbeste despre foamete atunci cand incep sa apara mortii. Au acest obicei, pentru a avea o poveste convingatoare, se concentreaza pe morti si pe distrugere", raspunde Susan Moeller, profesor de jurnalism la Universitatea Maryland (Statele Unite) si autoarea unei carti dedicate acestui subiect ("Compassion Fatigue: How the Media Sell Disease, Famine, War and Death").
Si un exemplu elocvent: Foametea din Biafra (Nigeria), in 1968, care s-a soldat cu doua milioane de morti, a fost prima care a fost cu adevarat mediatizata. Publicarea primelor fotografii cu corpurile famelice a socat lumea.
"Nevoia de reprezentare a foametei"
Si un imperativ pentru a lansa cu adevarat acoperirea mediatica: imaginile care vehiculeaza stereotipuri ale imaginarului colectiv. "Mi
