Datoria publică a României a continuat să urce în acest an, iar soluţiile pentru plafonarea acesteia la un nivel rezonabil, acceptat de investitori, ar fi creşterea economică şi reducerea deficitului bugetar în continuare. Acestea sunt soluţiile pentru diminuarea ponderii datoriei publice în PIB, afirmă analiştii.
Este importantă însă şi natura deficitului care duce la creşterea datoriei publice - cheltuieli sociale sau investiţii -, fiind esenţial să nu ne mai îndatorăm pentru a plăti facturi sociale, adică salarii şi pensii.
Ritmul alert de creştere a datoriei din ultimii doi ani, care devenise îngrijorător în 2010, apropiind datoria publică de 40% din PIB, a dat semnale de temperare în acest an.
Dan Bucşa, economistul-şef al UniCredit Ţiriac Bank, spune că orice deficit bugetar creează datorie publică, însă reducerea deficitului bugetar ajută la încetinirea creşterii datoriei publice, după cum arată ultimele date publicate de Ministerul Finanţelor în acest an.
Dacă în perioada 2003-2006, de exemplu, ritmul de creştere al datoriei publice de la un an la altul nu trecea de 10%, în ultimii ani creşterea anuală a accelerat şi nu a mai coborât sub 30%. În perioada ianuarie - aprilie 2011, datoria publică a crescut însă cu doar 1 mld. lei, faţă de creşterea de 26,6 mld. lei în primele patru luni din 2010, din care aproximativ 13,6 mld. lei au fost tranşe din împrumuturile de la FMI şi Comisia Europeană.
La nivel european şi chiar mondial a devenit îngrijorătoare creşterea alertă a datoriilor publice, în urma măsurilor de urgenţă şi a fondurilor injectate pentru a ajuta economiile să iasă din recesiune. Cu cât datoria publică este mai mare, cu atât este perceput un risc mai mare şi ratele de împrumut pe pieţele externe sunt mai mari.
Ionuţ Dumitru, preşedintele Consililui Fiscal, a explicat că evoluţia datoriei publice ca procen
