Oamenii de Neanderthal ar fi putut fi copleşiţi de un "val" alcătuit din verişorii lor mai avansaţi, primii oameni moderni, care le-au provocat dispariţia, în urmă cu 40.000 de ani, potrivit unui studiu britanic, citat de AFP.

Cea mai recentă teorie despre cum a dispărut omul de Neanderthal, permiţând populaţiilor mai avansate de Homo sapiens, venite probabil din Africa, să se implanteze în Europa, a fost publicată joi în revista americană Science.

Aceasta se bazează pe o analiză statistică a elementelor care datează din acea epocă şi care au fost descoperite în regiunea Périgord, o fostă mare provincie din sudul Franţei.

Cercetătorii de la Universitatea Cambridge din Marea Britanie au descoperit că numărul siturilor susceptibile de a fi fost ocupate de primii oameni moderni, unde au fost descoperite urmele unor aşezări, unele, resturi de animale şi hrană, era superior numărului siturilor ocupate de omul de Neanderthal.

Siturile unde au trăit primii oameni moderni prezentau, totodată, obiecte caracteristice pentru Homo sapiens, precum unelte din piatră, bijuterii şi chiar opere de artă, în forme mai evoluate faţă de cele de care erau capabili să creeze oamenii de Neanderthal.

Sosirea primilor oameni moderni în Europa i-a obligat probabil pe oamenii de Neanderthal să îşi părăsească habitatele pentru a se instala în locuri în care hrana şi adăposturile erau mai dificil de găsit, grăbindu-le astfel dispariţia, a explicat Paul Mellars de la Universitatea Cambridge, coordonatorul acestui studiu.

Ultimele urme ale neanderthalienilor, care au trăit în Europa timp de aproximativ 300.000 de ani, au fost descoperite în peşteri din sudul Spaniei şi în Gibraltar.

Potrivit lui Paul Mellars, lovitura de graţie ar fi putut fi dată de un val de frig. Dispariţia omului de Neanderthal ar fi putut fi