Arătaţi cu degetul de câte ori se opreşte şantierul, arheologii dau replica: \"Amatorism, lipsă de educaţie\". Dacă îi întrebi de salariu, îţi spun că un debutant câştigă 580 lei pe lună. Sursa: VLAD STĂNESCU

La ora 7.00, în faţa unei barăci de pe şantierul Autostrăzii Bucureşti - Ploieşti, în dreptul comunei Ştefăneşti, Sorin Oanţă-Marghitu strigă adunarea. "Să trăiţi, domn inginer", îl salută vreo 15 muncitori în cor.

Fiecare pune mâna pe câte o lopată, un hârleţ sau o săpăligă. Cu Sorin mai sunt încă patru colegi: Alice, Irina, Alex şi Edy. "Şi noi, tot ingineri", spune zâmbind Irina.

"Ăia care nu lasă să se contruiască drumuri în ţară"

Pe un hău, între un pod şi un început de drum, se împrăştie toţi, care la nişte gropi, alţii în jurul unor pereţi de pământ, ca nişte fortăreţe de zăpadă făcute de copii. Imediat începe muzica. Dintr-o găleată cântă Puya. "Acuşi vin ştirile", spune un muncitor, aşezând cu grijă aparatul de radio pe mijlocul găleţii, pentru o acustică mai bună.

Muncitorii stropesc cu nişte pompiţe. Echipa de ingineri dă tonul la muncă, toată lumea se apucă de bărbierit cu grijă pământul. Păi, aşa se lucrează la Autostradă? Dar nici nu te surprinde prea tare, că umblă vorba cum că ar fi unii care ţin în loc lucrările cu pensonaşe, bidinele şi un fel de mistrii în miniatură, cărora le spun truele.

"Da, dom’le, noi suntem ăia care nu lasă să se contruiască drumuri în România! De parcă nouă nu ne place să călătorim cu maşina, mergem doar la pas", înţeapă Sorin, arheolog de la începutul anilor ’90.

Cimitir medieval în drum

Pe locul unde va trece autostrada spre Ploieşti, până la Braşov, la situl "Creţuleasca" se sapă în pământ după istorie din 2009. "Câtă pierdere de timp!", ar spune unii.

"Amatorism şi lipsă de educaţie", le răspund arheologii care înş