"Norvegia nu va mai fi la fel", a afimat premierul ţării unde se acordă premiul Nobel pentru pace, după coşmarul care a lăsat lumea fără replică. În statul cu cel mai ridicat nivel de trai, un individ fără scrupule şi emoţii a răsturnat ordinea firească a lucrurilor, ocupându-se în ultimii ani doar să înveţe cum poate atinge culmea răului.

Dovadă stă "manifestul" său, o sinteză de sute de pagini în care se regăsesc de-a valma personaje şi evenimente marcante din istorie (inclusiv Vlad Ţepeş, inclusiv Vladimir Putin), explicaţii privind campania sa, reţete de preparat explozivi şi sfaturi pentru construirea de bombe, pe care l-a trimis via e-mail la peste o mie de adrese înainte să dezlănţuie acel veritabil blitzkrieg împotriva conaţionalilor săi.

Gestul lui Anders Behring Breivik, cum îl cheamă pe asasinul norvegian, seamănă foarte mult cu cel al lui Timothy McVeigh, un veteran american al primului război din Golf, care la 19 aprilie 1995 a detonat lângă o clădire guvernamentală din Oklahoma un van burduşit cu 2,3 tone de azotat de amoniu, omorând 168 de oameni şi rănind aproape 700. Pentru exploziile de la Oslo, Breivik comandase şi el 6 tone de fertilizator pe bază de azotat de amoniu.

McVeigh, între timp judecat, condamnat la moarte şi executat pe 11 iunie 2001, a vrut să răzbune moartea membrilor sectei davidienilor, condusă de David Koresh, care au rezistat timp de 50 de zile asediului forţelor federale, baricadaţi într-o fermă din statul Texas. Asaltul final a avut loc pe 19 aprilie 1993, cu exact doi ani înainte ca McVeigh să arunce în aer clădirea din Oklahoma City. Numărul victimelor s-a ridicat atunci la 76 de morţi - coincidenţă stranie, acesta este şi numărul celor ucişi în seria de atacuri din Norvegia, conform ultimului bilanţ anunţat oficial. În faţa instanţei, McVeigh a spus că "îi pare rău", dar că "asemenea lucruri