O analiza financiara comparata, pentru mai multe termocentrale din tara Dintre termocentralele din orasele mari ale tarii, datele financiare ale CET Iasi sint cele mai proaste. Ce anume impiedica Centrala ieseana sa devina, si ea, profitabila? Datele financiare sint in lei si corespund anului 2009 Termocentrala ieseana se afla intr-una dintre cele mai proaste situatii financiare din tara. Comparatia vizeaza unitati similare din primele cinci orase mari din tara. Si alte termocentrale se descurca mult mai bine decit Iasul. In timp ce la Iasi CET a avut pierderi de peste 95 milioane lei in 2009, alte termocentrale au inregistrat profit de aproximativ 12 milioane lei. Este cazul Aradului. La Iasi insa situatia este una dramatica. Iesenii risca sa ramina fara apa calda de luni. Furnizorii de gaz vor debransa CET fara a se mentiona si cind va fi posibila reluarea serviciilor. In plus, sefii CET nu pot cheltui cum vor nici putinii bani incasati. Sechestrul pus pe conturi face ca sumele incasate sa fie directionate direct la bugetul de stat si alti furnizori neachitati. Singura solutie, sustin sefii Primariei, este atragerea unui partener privat la CET. Primarul Gheorghe Nichita avanseaza si posibilitatea de atragere a unor fonduri europene pentru investitii in eficientizarea productiei. Datorii de doua ori mai mari decit cifra de afaceri Situatia termocentralelor din tara nu este aceeasi. Cel putin anul 2009 a fost incheiat de multe astfel de unitati cu profit. Intr-un top al celor mai importante cinci orase din tara, Iasul conduce detasat la mai multi indicatori negativi. Datele comparate au fost preluate de pe site-ul Ministerului de Finante. Astfel, termocentrala ieseana a terminat anul 2009 cu pierderi de peste 95 milioane lei si datorii totale de aproape 400 milioane lei, la o cifra de afaceri de aproape 238 milioane lei. Un alt oras mare, Cluj-Napoca are o termocentr