În urmă cu exact un an, preşedintele Nicolas Sarkozy sosea la Grenoble, scena unor violente soldate cu moartea unui infractor, pentru a rosti discursul cel mai dur al mandatului său, în care anunţat o noua politică împotriva criminalităţii, în special a celei de origine non-franceză.
Preşedintele a declarat atunci că statul va retrage cetăţenia franceză tuturor celor care, după ce au obţinut-o, vor atenta la viaţa unui poliţist, a unui jandarm sau a unui militar. "Cetăţenia franceză se merită, trebuie să fii demn pentru a o deţine", spunea atunci Sarkozy. Se anunţa instituirea unei pedepse de 30 de ani de închisoare pentru cei care ucid un om al legii. În acelaşi discurs erau anunţate măsuri de expulzare a romilor care trăiesc "clandestin". "Trebuie să desfiinţăm taberele ilegale ale romilor. Ele sunt zone în care dreptul nu există şi pe care nu le putem tolera în Franta", spunea Sarkozy.
Au urmat apoi expulzări ale romilor din România şi Bulgaria şi o dispută diplomatică cu România, vizite la Bucureşti ale ministrului francez al Imigraţiei şi infiintarea grabnică şi pompieristică a unui post special pentru relaţia cu Franţa în guvernul de la Bucureşti. Nu în ultimul rând, a fost momentul în care intrarea României în Spaţiul Schengen a început să fie pusă sub semnul întrebării.
La vremea respectivă, discursul lui Nicolas Sarkozy a trecut ca o încercare de a acoperi un scandal major privind finanţarea campaniei partidului său, in mod ilegal, de firma L'Oreal, dar şi o încercare de a-şi atrage electoratul conservator din Franţa.
Ce s-a ales din promisiunile făcute atunci de preşedintele Franţei o arată cel mai bine chiar cei care au fost printre înfocaţii susţinători ai acelor măsuri.
"Fiecare dintre promisiunile discursului de la Grenoble ar putea fi reluată şi azi: niciuna nu a fost respectată, fie că vorbim de retragerea cetăţeniei, fie
