Pericolul contagiunii crizei din Grecia în ţara noastră nu a dispărut, însă influenţe negative ar putea să vină şi din alte ţări, despre care piaţa crede că au probleme fiscale, susţine Lucian Croitoru, consilierul Guvernatorului Băncii Naţionale a României. Totuşi, datorită ajustărilor făcute în 2009 şi 2010, ţara noastră este mai bine poziţionată astăzi, decât în 2008, ca să facă faţă unui val de criză, ne-a declarat domnia sa într-un interviu.
Domnul Lucian Croitoru ne-a explicat că menţinerea plafonului datoriei Statelor Unite ale Americii ar însemna încetinirea creşterii economiei globale, ceea ce la noi s-ar traduce printr-o încetinire a exporturilor la un moment în care consumul şi investiţiile nu au tracţiune. Domnia sa a adăugat că ridicarea insuficientă a plafonului ar echivala cu o amânare a soluţiei, nu cu rezolvarea problemei.
* (Interviu cu Lucian Croitoru, consilier al guvernatorului BNR)
Reporter: Este criza actuală a Greciei mai severă decât cea din anii 29-30?
Lucian Croitoru: Nu, dar poate deveni. Nu este pentru că încă există instrumentele cu care criza poate fi tratată. Timbergen a arătat că dacă numărul instrumentelor este cel puţin egal cu numărul obiectivelor, atunci acestea din urmă pot fi atinse. Uniunea Europeană nu a epuizat încă instrumentele cu care poate trata criza, inclusiv criza grecească. Din acest motiv şi recesiunea nu a fost la fel de profundă ca cea din perioada "29-33. Situaţia în lume în general, dar şi în Europa s-ar putea compara cu perioada Marii Depresii doar dacă problemele s-ar agrava la un nivel care depăşeşte instrumentele, aşa cum s-a întâmplat atunci. De exemplu, în Uniunea Europeană, ca şi în SUA, statele au răspuns în faţa recesiunii prin extinderea deficitelor bugetare. Aceasta s-a reflectat în creşterea datoriei medii în UE 27 la aproximativ 80 la sută din PIB. În UE 17 aceasta a cr
