SUA mai au trei zile să majoreze plafonul datoriei de stat, care în prezent este reglementat prin lege la 14.300 de miliarde de dolari, pentru a nu intra în incapacitate de plată.

Chiar şi cele mai austere propuneri ar lăsa Statelor Unite datorii de 5.000 de miliarde de dolari, iar planul cu cele mai mari şanse de a fi aprobat presupune scădere pasivelor la peste 10.000 de miliarde de dolari, potrivit unei analize Reuters.

SUA s-au aflat şi în situaţia în care nu au avut datorii. În 1835 , prin politica dusă de preşedintele Andrew Jackson, Statele Unite nu numai că nu aveau datorii, ci avea un plus de 440.000 de dolari.

În momentul în care Andrew Jackson a devenit al şaptelea preşedinte al SUA, în 1829, datoria SUA se ridica la 58,4 milioane de dolari.

Noul preşedinte, care mai înainte profesase avocatura şi făcuse bani din afaceri imobiliare, s-a dedicat în totalitate eliminării datoriei prin reducerea aparatului de stat, mutarea forţată a zeci de mii de indieni şi tarife comerciale atât de ridicate încât SUA au fost aproape de a se destrăma. Potrivit Reuters, situaţia este uşor de copiat în 2011.

"Pentru Jackson datoria era periculoasă, pentru că dădea puterea în mâinile creditorilor, iar dacă puterea aparţinea creditorilor, atunci nu mai era a poporului, acolo unde credea el că îşi avea locul", potivit biografiei lui Andrew Jackson, "American Lion", scrisă de Jon Meacham.

În 1829, a refuzat să finanţeze proiecte locale cu fonduri federale şi a ameninţat chiar că va bloca toate proiectele de infrastructură.

"Stau decis în faţa naţiunii să plătesc datoria naţională cât mai curând posibil (...) Nu voi împrumuta niciun cent decât în cazul unei necesităţi absolute", i-a spus Jackson unui congresmen care încerca să obţină fonduri federale.

Un an mai târziu, Congresul SUA a adoptat o lege prin care indienii au fost ev