Anul trecut, Spania şi Italia au promis bani Greciei. Acum, cele două ţări se confruntă cu propriile probleme şi nu-şi mai permit să ajute Atena. Grecia trebuie să primească în septembrie următoarea tranşă din împrumutul din 2010. Criza din zona euro afectează însă şi statele care, anul trecut, jucau rolul de salvatori.

Negocierile şi certurile privind cel de-al doilea pachet de urgenţă pentru salvarea Greciei s-au terminat şi oficialii UE au prezentant, în urmă cu două săptămâni, un nou acord de asistenţă financiară pentru Atena. Toate acestea în timp ce pachetul iniţial, semnat anul trecut în mai, stă sub semnul întrebării. Italia şi Spania, doi piloni importanţi în primul acord de finanţare aprobat pentru Atena, în valoare de 110 miliarde de euro (30 de miliarde de euro de la Fondul Monetar Internaţional, 80 de miliarde de euro de la statele membre ale zonei euro) se confruntă acum cu propriile probleme şi nu-şi mai permit să împrumutre Grecia.

Temerile şi scepticismul investitorilor faţă de aceste două ţări au dus la majorarea semnificativă a costurilor de împrumut ale Madridului şi ale Romei. Astfel, pentru Spania şi Italia este acum tot mai greu să-şi onoreze promisiunea de a acorda bani Greciei, făcută anul trecut, când criza datoriilor de stat din zona euro încă nu izbucnise. Miniştrii de Finanţe din zona euro iau în calcul posibilitatea de a permite acestor state să se retragă din acord şi să nu mai împrumute Grecia, potrivit unor surse apropiate discuţiilor, citate de „The Wall Street Journal".

Două scenarii

„Încercăm să trecem peste acest obstacol convingând Facilitatea Europeană pentru Stabilitate Financiară (EFSF, fondul de urgenţă al UE - n.r.) să finanţeze noua tranşă", a declarat un oficial, însă, după cum recunoaşte şi el, problema este că decizia ar urma să fie luată foarte din scurt. Până acum, Atena a primit banii sub