„Adevărul“ estimează consecinţele imediate – politice, sociale şi economice – pe care le va produce recensământul persoanelor şi al locuinţelor, ce urmează a se desfăşura în această toamnă.
După recensământ, România va avea o populaţie mai mică, mai îmbătrânită, se va constata depopularea ruralului şi creşterea numărului de locuitori din marile aglomeraţii urbane. În premieră, migraţia fără schimbare de domiciliu, dar permanentă, va influenţa statisticile privind populaţia. Recensământul european, care se desfăşoară anul acesta în toate cele 27 de state ale Uniunii şi pe reguli comune, va surprinde plecările la muncă în străinătate. Românii care lucrează afară de mai mult de 12 luni şi nu au de gând să se întoarcă dispar din populaţia României şi vor fi cuprinşi în populaţia statelor unde s-au stabilit.
Click pe foto pentru a vedea unele întrebări din chestionarul recensământului
„Recensământul populaţiei şi locuinţelor", care se va desfăşura între 20 şi 31 octombrie, introduce o metodă nouă de „contabilizare" a locuitorilor: numărarea conform reşedinţei, şi nu domiciliului din acte. Noile reguli sunt stabilite prin regulamentele europene referitoare la organizarea şi metodologia „Euro census 2011", seria de recensăminte demarată în februarie, cu Bulgaria. Toate statele aplică regulamentele europene, care lasă loc unor mici variaţiuni, funcţie de specific şi realităţi. De exemplu, unele state au în chestionar şi rubrici pentru căsătoriile sau uniunile consensuale între persoane de acelaşi sex.
Prima numărare de după integrare
Pentru România, însemnătatea este şi mai mare, fiindcă vorbim de primul recensământ de după integrare în Uniune. Circulaţia fără viză şi dreptul de a munci în Europa au făcut din România principalul furnizor de imigranţi în UE. Recentul raport pe migraţie al OECD arăta că-n 2009 am avut c