Folosirea excesivă a reţelelor de socializare le provoacă utilizatorilor o „criză de identitate“ şi o nevoie copilărească de a fi în centrul atenţiei. Facebook şi Twitter creează o generaţie de îngâmfaţi obsedaţi de propria persoană, avertizează oamenii de ştiinţă.
Dezvoltarea „prieteniilor" virtuale, dar şi folosirea excesivă a jocurilor pe calculator, ar putea modifica modul în care se realizează conexiunile neuronale, consideră baroneasa Susan Greenfield, renumit profesor la Universitatea Oxford, citată de publicaţia britanică „The Daily Mail". Potrivit specialistului, aceste practici ar putea duce la scăderea puterii de concentrare, la creşterea nevoii de a primi pe loc laude şi la reducerea abilităţilor de comunicare non-verbală, precum aceea de a privi pe cineva în ochi în timpul unei conversaţii.
Mesaje banale
Mai mult de 750 de milioane de persoane din întreaga lume folosesc Facebook pentru a afişa fotografii şi clipuri video şi pentru a posta constant detalii despre locul în care se află sau despre ceea ce gândesc. De asemenea, milioane de internauţi folosesc serviciul de „micro-blog" Twitter pentru a transmite scurte mesaje sau fotografii celor care îi urmăresc în mediul virtual.
„Ceea ce ma îngrijorează este banalitatea mesajelor care sunt transmise prin Twitter", a declarat baroneasa Greenfield, fost director al echipei de cercetători de la Instituţia Regală a Marii Britanii (The Royal Institution of Great Britain). „De ce ar vrea cineva să ştie ce a mâncat altcineva la micul dejun? Asta mă duce cu gândul la un copil care spune: «Uită-te la mine, mami, fac asta!», «Uită-te la mine, mami, fac aia!» Este ca şi când utilizatorii ar fi într-un fel de criză de identitate, în sensul că asta le ţine creierul captiv într-un alt timp", spune savantul.
„Minicelebrităţi"
Omul de ştiinţă sugerează că unii utilizatori ai reţel
