În fiecare an Festivalul de la Avignon anunţă un nou record: cel al spectacolelor programate în secţiunea neoficială (OFF). Anul 2011 nu face excepţie de la regulă: abundenţa este fără precedent, cu 1.143 de spectacole de toate genurile (teatru, dans, marionete, pantomimă, spectacole de stradă, teatru-obiect, teatru de umbre, improvizaţii cu public, muzică etc.).
25.000 de reprezentaţii teatrale sunt programate în 116 teatre şi spaţii de joc, 969 de companii sunt prezente la Avignon, ceea ce înseamnă în jur de 6.000 de artişti cu spectacole din 20 de ţări printre care România, Italia, Belgia, Elveţia, Coreea de Sud, Taiwan… În jur de 4.000 de directori de teatre şi de case de cultură aleargă de la un spectacol la altul pentru a-şi face "cumpărăturile", altfel spus pentru a achiziţiona spectacole şi a-şi construi stagiunile viitoare.
Altă cifră destul de interesantă: s-ar părea că în jur de 25 la sută din spectacolele care pot fi văzute în cursul unui an în Franţa sunt de fapt "cumpărate" la Avignon, ceea ce spune mult despre importanţa acestui "târg" unde se semnează contracte în valoare de 30 de milioane de euro.
La Avignon spectatorul este emoţionat nu numai de spectacole, ci şi de alte lucruri, de atmosfera festivalului şi de alte numeroase curiozităţi, iniţiative şi aspecte insolite. Personal mă emoţionează, de exemplu, iniţiativa unei asociaţii care oferă bilete gratuite celor care n-au mijloace sau nu îndrăznesc să iasă dintr-o anumită condiţie de "marginali" pentru a merge la teatru. În definitiv, cultura este şi ea o hrană, deci nu mă miră faptul că această asociaţie, care se numeşte "Cultures du cœur", dezvoltă pe alt plan iniţiativa lui Coluche, celebru actor care a creat în 1985 aşa-numitele "restos du coeur" (restaurantele inimii). De atunci aceste "restaurante" organizate de benevoli împart, în