De luni, 1 august, preţul gigacaloriei creşte în Bucureşti cu 37 de procente, de la 124 de lei la 169,8 lei. Chiar şi după această majorare, tariful energiei electrice la nivelul Capitalei va fi mai mic cu 14% decât preţul mediu din principalele 12 oraşe ale ţării, spun autorităţile. Acest aspect nu îi încălzeşte pe plătitorii de întreţinere, care vor resimţi majorarea odată cu prima lună din sezonul rece, când facturile pentru căldură şi apă caldă vor creşte cu circa 30 de procente.
Tariful gigacaloriei a crescut pentru a acoperi dispariţia subvenţiilor guvernamentale pentru căldură şi apă caldă şi pentru compensarea deficitului anual al RADET, societate aflată în subordinea Consiliului General al Municipiului Bucureşti.
De la 1 august, Primăria Capitalei este cea care subvenţionează 60% din preţul real al gigacaloriei, care se ridică la 327 de lei.
Cu tot cu subvenţie, la iarnă, întreţinerea îi va costa pe bucureşteni cu circa 30% mai mult. Pentru a diminua efectele scumpirii, autorităţile au hotărât că plata facturilor la întreţinere şi apă caldă se poate realiza, cu acordul asociaţiei de locatari, în tranşe lunare egale, pe perioada unui an calendaristic. Scumpirea gigacaloriei, criticată de proprietari
Reprezentanţii proprietarilor susţin însă că majorarea preţului gigacaloriei nu este admisibilă şi nici suportabilă, iar facturarea în tranşe egale provoacă distorsiuni grave în funcţionarea asociaţiilor.
Cel mai probabil, locuitorii vor resimţi majorarea în buzunare odată cu debutul sezonului rece. La începutul acestui an, circa 80% dintre apartamentele bucureştenilor erau branşate la RADET, iar pentru cei care şi-o doresc, debranşarea de la reţea este dificilă, din cauza birocraţiei. Procedura durează în jur de o lună, după obţinerea avizelor necesare. O altă soluţie ar fi facturarea individuală a consumatorilor, deo
