Modul neobişnuit în care este constuit Panteonul din Roma i-a intrigat pe arheologi de-a lungul secolelor.
Însă acum, oamenii de ştiinţă cred că au desluşit în sfârşit misterul: templul gigantic, "echipat" cu o gaură (oculus) de 9,14 metri diametru în acoperiş, avea rolul de cadran solar, scrie Daily Mail.
Astfel, cercetătorii susţin că romanii au construit Panteonul, acum 2000 de ani, astfel încât o rază de soare să ilumineze intrarea, exact în momentul în care împăratul păşea în templu.
Nu numai că raza de lumină bate fix deasupra intrării în templu, dar se şi aliniază perfect cu un arc de cerc sculptat în aceeaşi zonă, scrie Daily Mail.
Oculusul din vârful Panteonului reprezintă singura sursă de lumină din interiorul acesteia şi permite uneori ploii şi zăpezii să se infiltreze în dom.
Lumina soarelui transforma împăraţii în zeităţi
Cercetătorii Giulio Magli (de la Politehnica din Milano) şi Robert Hannah (de la Universitatea Otago din Noua Zeelandă) au petrecut doi ani studiind direcţia luminii din Panteon.
Ei au descoperit că, în miezul zilei care marchează echinocţiul de primăvară, lumina cade pe intrarea Panteonului. Similar, pe 21 aprilie, ziua în care romanii sărbătoreau ziua oraşului, lumina ajunge pe o colonadă.
Construit din ordinele împăratului Hadrian şi terminat în anul 126 e.n, Panteonul reprezenta clădirea unde locuitorii îşi arătau veneraţia pentru conducători, pe care îi divinizau.
În opinia cercetătorilor, raza de lumină care ar fi căzut asupra împăratului l-ar fi transformat pe acesta într-o creatură mitică, aproape ca o zeitate.
"Intensitatea luminii era similară celei a unui reflector de pe platourile de filmare. Romanii credeau că relaţia dintre împărat şi cele cereşti era cea mai puternică la echinocţiu.
În aceste momente, puterea împăratului era glorificată", explică Magl
