Patriarhia Română a reacţionat, printr-un comunicat, la recentele critici apărute în presă în privinţa Catedralei Mânturii Neamului.

Reamintim că Deutsche Welle a dat recent publicităţii un documentar despre viitorul lăcaş, care se construieşte în vecinătatea Palatului Parlamentului. Întrucât mai sunt unele persoane şi grupări care continuă să conteste în ţară şi străinătate necesitatea şi oportunitatea construirii Catedralei Mântuirii Neamului în Bucureşti, Patriarhia Română face precizarea că Noua Catedrală este o necesitate şi un simbol: 1. Necesitatea liturgică Numai cine slujeşte sau participă la momentele solemne liturgice şi la ceremoniile bisericeşti din actuala Catedrală patriarhală cunoaşte dificultăţile pe care le creează lipsa acută de spaţiu în desfăşurarea normală a slujbelor religioase. Actuala Catedrală patriarhală, construită la mijlocul secolului al XVII-lea (1656 – 1658), a fost iniţial biserică mănăstirească, devenită ulterior catedrală mitropolitană în anul 1668, iar din anul 1925, odată cu înfiinţarea Patriarhiei Române, ea serveşte în mod provizoriu drept Catedrală patriarhală până la construirea Catedralei Mântuirii Neamului, aşa cum se menţionează în pisania scrisă deasupra uşii de intrare de patriarhul Miron Cristea, după lucrările de restaurare din anii 1932 – 1935. Toate catedralele mitropolitane din provinciile româneşti sunt cu mult mai încăpătoare decât actuala Catedrală patriarhală şi oferă clerului şi credincioşilor condiţii mai bune pentru desfăşurarea cultului. 2. Necesitatea publică Potrivit Legii cultelor nr. 489/2006, cultele sunt persoane juridice de drept privat şi utilitate publică (art. 8, alin. 1). În Catedrala Mântuirii Neamului vor fi organizate ceremonii religioase cu caracter public – naţional, ca de exemplu pomenirea eroilor neamului românesc la sărbătoarea Înălţării Domnului – Ziua eroilor, (unul din h