De aproape un an, Sandra, în vârstă de 20 de ani şi mamă a doi copii, locuieşte într-un apartament "improvizat" din Val de Marne (París). O clădire veche, fără apă curentă, dar care ţine loc de acoperiş celor doi copii ai săi. Alexandru, la distanţă de câţiva metri de compatrioata sa, trebuie să se mulţumească cu o baracă din lemn montată în urmă cu câteva săptămâni, notează luni ziarul El Mundo într-un reportaj, potrivit Agerpres.
Amândoi sunt romi şi au aceeaşi destinaţie de călătorie, cu aceleaşi escale: mai întâi Spania, apoi Franţa. Din România au plecat în căutarea unei vieţi mai bune, dar au aflat că şomajul îi pândeşte şi pe pământul făgăduinţei. "Am locuit în barăci, sau în rulote, pentru că nu aveam bani pentru o casă", spune Alexandru.
A trecut un an de când Franţa a lansat campania de desfiinţare a aşezărilor ilegale ale romilor "zone ilegale, pe care Franţa nu le poate tolera", potrivit afirmaţiilor preşedintelui francez, Nicolas Sarkozy. "Imigranţii clandestini vor fi repatriaţi în ţara lor". El i-a cerut în acest sens ministrului său de interne să desfiinţeze aşezările ilegale ale etnicilor romi.
De atunci, Sandra, Alexandru şi mii de compatrioţi ai lor au rătăcit cu "casa" în spinare, din parcuri în tabere ilegale, din case părăginite în tabere de la marginea drumului. Şederea lor în fiecare loc durează până când poliţia îşi face apariţia. "Este vorba de familii întregi, care au fost expulzate de mai multe ori şi au rătăcit dintr-un loc în altul timp de mai multe luni'" explică Charles Bouhanna, voluntar la asociaţia Roms Europe.
După ce sunt vizitaţi de agenţi, iau totul de la zero, fiind obligaţi să-şi caute un alt loc, unde să pună termeliile unui nou cămin condamnat la dispariţie încă de la început. "De mai multe săptâmâni ne-au tăiat apa şi în fiecare zi străbatem mai mulţi kilometri până la un izvor, pentru a putea găti
