Ţările NATO vor încerca să-şi termine cât mai repede misiunea aeriană în Libia, dar începând de luni, 1 august, trebuie să intervină cu mijloace reduse. Norvegia, una dintre cele opt ţări NATO care iau parte de patru luni la raidurile deasupra Libiei şi-a pus capăt oficial participării duminică seară.
Autorităţile de la Oslo spun că nu-şi mai permit să continue operaţiunile din Libia alături de ceilalţi aliaţi. Italia şi-a retras şi ea din acţiune port-avionul Garibaldi şi a promis că-şi va reduce drastic toate misiunile în străinătate.
Ţările NATO sunt aşadar nevoite să-şi ajusteze tactica militară, dar şi mesajele diplomatice, în funcţie de aceste noi date ale problemei. Mulţi se aşteptau ca intervenţia din Libia, lansată în februarie pentru a proteja populaţiile civile de atacurile trupelor colonelului Muammar Gaddafi nu vor dura decât câteva săptămâni.
Bătrânul lider de la Tripoli se agaţă însă mai departe de puterea cucerită în 1969, cu toate că bombardamentele aliaţilor i-au diminuat mijloacele de acţiune. În opinia oficialilor NATO, retragerea bombardierelor norvegiene şi a port-avionului italian nu va afecta ritmul operaţiunilor aeriene (în prezent se fac circa o sută de zboruri aliate pe zi, dintre care jumătate destinată să lovească ţinte ale lui Gaddafi).
Totodată, pe plan diplomatic, SUA, Marea Britanie şi Franţa şi-au modificat şi discursul oficial: cele trei state au lăsat să se înţeleagă că Muammar Gadafi ar putea rămâne în ţara sa, dacă-şi abandonează toate prerogativele. O ipoteză respinsă vehement de rebeliunea libiană bazată la Benghazi.
Ţările NATO vor încerca să-şi termine cât mai repede misiunea aeriană în Libia, dar începând de luni, 1 august, trebuie să intervină cu mijloace reduse. Norvegia, una dintre cele opt ţări NATO care iau parte de patru luni la raidurile deasupra Libiei şi-a pus capăt oficial partic