Într-un interviu acordat ziarului "ADS Bucureşti", academicianul vorbeşte despre bisericile specializate în diverse ritualuri din perioada fanariotă, care nu aveau nicio legătură cu religia ortodoxă.
Pentru blesteme, cel mai căutat lăcaş sfânt era biserica Sfântul Nicolae Tabacul, de pe Calea Victoriei 180, care există şi acum.
Constantin Bălăceanu Stolnici Foto: Petrică Tănase
"A fost una, Sfântul Nicolai Tabacul, o biserică care nu a fost ctitorită de boieri, ci e o biserică de cartier, mai puţin aristocratică. Nu ştiu prin ce mecanism s-a specializat în blesteme. Bunica a dat şi ea bani pentru restaurare. Aveau un ritual să blesteme cu lumânări aprinse care se stingeau în păcură. Răzvan Theodorescu îmi povestea că au venit nişte târgovişteni pentru un litigiu, s-au dus la acea biserică şi l-au blestemat pe domnitor. I se spunea şi Gură de Târgovişte", povesteşte scriitorul.
"Prima biserică Sfântul Nicolae Tabacul a fost făcută din lemn, în secolul al XVII-lea, fiind refăcută în 1710 de Dima Tabacu şi de Popa Cozma. Această biserică din lemn mai exista în 1774, când este amintită de banul Mihai Cantacuzino. De la numele acestor ctitori, mahalaua din capul Podului Mogoşoaei s-a numit când Popa Cozma, când Dima Tabacu", scrie crestinortodox.ro.
Rămâneţi pe bucuresti.adevarul.ro pentru a afla ce îi învăţau guvernantele pe copiii de boieri.
