Efectele măsurilor luate de politicienii europeni în urmă cu mai puţin de două săptămâni s-au evaporat rapid, investitorii sancţionând faptul că fondului de urgenţă EFSF nu i-a fost majorată capacitatea de împrumut, deşi aceasta era cea mai bună metodă pentru a opri extinderea crizei către Spania şi Italia.
Drept urmare, dobânzile pe care cele două ţări le plătesc pentru a se împrumuta de pe pieţele financiare au revenit la maxime istorice. Dacă va ajunge să salveze cele două economii, Europa va trebui să plătească mult mai mult decât în cazul Greciei, Irlandei şi Portugaliei pentru că Spania şi Italia au PIB-uri de peste 1.000 mld. euro.
Pentru a agrava şi mai mult lucrurile, nici implicarea băncilor private în a doua salvare a Greciei nu mai este văzută drept o certitudine.
Deţinătorii de obligaţiuni elene ar putea ezita să participe la schimbul de titluri existente cu unele pe termen lung, în condiţiile în care pierderile pe care le-ar avea de suportat ar putea depăşi procentul estimat de 21%, scrie Bloomberg.
Analiştii au calculat că obligaţiunile şi-ar putea pierde 50% din valoare. Povara ar putea descuraja investitorii să participe la salvarea Greciei. În această situaţie, liderii europeni vor fi nevoiţi să-şi asume o parte mai mare din nota de plată sau să forţeze investitorii să participe.
"Planul ar putea eşua deoarece va fi dificil să se ajungă la o cotă de rostogolire a datoriilor de 90%", afirmă analiştii JPMorgan. Mai mult, miniştrii de finanţe ai zonei euro ar putea permite Italiei şi Spaniei, state confruntate cu costuri de finanţare mari, să nu participe la următoarea tranşă de 8 mld. euro pentru Grecia, fondurile urmând a fi acordate de EFSF, mecanismul de salvare a ţărilor cu probleme din zona euro, scrie The Wall Street Journal.
EFSF ar trebui să strângă bani de pe pieţe până în septembrie, ceea ce s-
