Probabil ca va veti mira de titlul cam prea lung din punct de vedere jurnalistic si poate neinspirat dupa inca o victorie remarcabila, dar, verificati mai bine: intr-adevar, ce-am socotit acasa, cu Astra, acel 2-0 s-a potrivit de minune si in targ, in Targu Mures, mai exact. Simetriile pot merge mai departe: adversari relativ similari valoric (FCM Tg. Mures + teren propriu = Astra in deplasare), echipe ce se inscriu in media campionatului, goluri marcate cam in aceleasi perioade ale jocului si, desigur, aproximativ acelasi stil „Costa” de care riscam sa ne indragostim. Totusi, se poate spune ca nu ni s-a nazarit ce am vazut duminica, in prima etapa: iata ca am acumulat deja doua, doar doua puncte de vedere. Matematica ne invata ca intre cele doua puncte se poate trage totusi o linie, o singura linie dreapta. Avem asadar deja o directie si avem niste coordonate carteziene. Pana la a vedea intregul plan avem nevoie de mai multe experiente: cu echipele mai tari valoric, cu rivalii, derby-urile in care cam rar stralucea CFR-ul sau, la fel de important, de partidele cu echipe slabe, acolo unde motivarea si atentia vor fi factori importanti, avem nevoie si de situatii in care ghinionul sa ne stea in carca si sa ne putem scutura de el sau poate de infruntari cu echipe fata de care avem complex (gen Pandurii Tg. Jiu – desi, tinand cont ca sezonul trecut nu invinsesem Tg. Muresul in campionat si ei erau un mic complex, de conjunctura).
Sunt intr-adevar destule motive care ma fac sa ingros titlul acestui articol, sa afirm ca azi am avut o repetitie a show-ului cu Astra. Nu doar scenariul a fost acelasi ci chiar si actorii. Degeaba ne-a spionat Sabau duminica fiindca, pana la urma, echipa sa a avut aceleasi limite ca si ploiestenii: un mijloc dominat clar de cele trei pistoane ale noastre, Muresan, Peralta si Renan, atacanti mureseni ce ajungeau
