Profesorii din România îşi vând pasiunea pe salarii mai mici decât minimul pentru absolvenţii de studii superioare. Ciuntirea de 25% a salariilor din 2009 a lăsat veniturile bugetarilor la nivelul celor ale muncitorilor, în timp ce orice angajat cu facultate din mediul privat primeşte cel puţin cu 250 de lei mai mult.

Discriminare la vedere - aşa ar putea fi descrise diferenţele dintre salariile românilor cu studii superioare care lucrează în mediul privat şi profesorii cu diplomă de facultate. Prin urmare, o persoană cu aceeaşi calificare primeşte puţin peste 800 de lei pentru munca la catedră, în timp ce la orice firmă aceasta ar putea primi cel puţin 1.200 de lei, potrivit legii.

Diferenţa dintre salariul minim pe economie pentru cei cu studii superioare care lucrează în învăţământ şi cei care s-au angajat la o companie privată ar fi considerat un abuz în orice ţară civilizată. În România, însă, există explicaţii juridice care acoperă discriminarea.

„Statul poate lua măsuri pe perioadă determinată cu titlul de excepţie, cum au fost micşorările salariale de 25%, fără însă a fi micşorate sub minimul garantat. Condiţia este să fie limitată în timp măsura, nu să fie extinsă la infinit pentru că devine neconstituţională. Aşa cum s-a şi întâmplat", explică Cătălina Calagiu, avocat în dreptul muncii.

Rămâne la catedră din pasiune

Pasiunea pentru meseria de dascăl este cea care-i ţine pe cei mai mulţi la catedră. Roxana Stancu este, de un an, profesoară de biologie la Şcoala nr. 1 „Sfinţii Voievozi" din Bucureşti şi câştigă 950 de lei pe lună, cam cât primeşte bacşiş într-o lună un barman pe litoral. „Colegi de-ai mei de facultate nu au acceptat să intre în sistem din cauza salariilor foarte mici şi a măsurilor nepopulare din învăţământ. Nici părinţii mei nu au fost de acord cu decizia mea de a lucra în învăţământ", spune tânăra d